Scriu acest post numai din datorie pentru putinii profesori cu adevarat (numiti aici dascali) care au mai ramas in Romania. Stiu ce inseamna a fi profesor. In primul rand din experienta proprie, dar si din familie si de la prieteni.
Cu riscul de a repeta, am predat in Romania in 2 sisteme (particular si de stat), la nivel liceeal, universitar si post-universitar. Am vazut cancelariile liceelor romanesti si inainte de a pleca si dupa ce am plecat, am vazut fauna din acele cancelarii si am simtit pe propria piele ce inseamna umilirea la care este supus un dascal in Romania. Umilire la toate nivelurile posibile.
Nu m-am grabit sa scriu despre spectacolul numit Bac-2011, pentru ca am vrut sa citesc mai bine Legea Invatamantului si sa urmaresc geamparalele din presa si de pe bloguri. De asteptat de altfel, fiecare scrie opinia cu titlu de lege, fiecare vede din punctul sau de vedere, uitand ca e un punct. Asta in afara de articolele sau posturile cu skepsis, asa-zisele formatoare de opinii. Si prea putini isi pun problema invatatorului drept concept si model. Mai mult, cateva lucruri ies in evidenta prin lipsa lor din pomelnicul de lamentari, judecati fornaite, sau doar geamparale.
Cifrele: din 210.000 de elevi de clasa XII-a doar 90.000 au trecut Bacul. Ministrul Funeriu a vrut sa arate ca se duce la sala cu gantere (si oglinzi), asa ca a pus camere video in clase si a impus masuri “draconice” (conform presei; mie mi s-au parut normale). Numai ca 11 judete au scapat de acest tratament, din intamplare multe din ele cu procentajul cel mai ridicat de elevi trecuti la Bac. Un sfert din judetele tarii ar trebui asadar scoase din calcul iar acesta refacut. Procentajul celor trecuti ar aluneca ceva (ma hazardez sa spun cu cel putin 5%). In plus, toata lumea se face ca uita procentul celor care au abandonat studiile, aproximativ 20% din total. Totalul de potentiali elevi este asadar mai mare si drept urmare procentul celor trecuti este mai putin de 40%. Faceti singuri aritmetica si regula de 3.
Reactiile opozitiei: incep cu acestea, ca e mai usor. Penibile. Au ajuns sa se lege de greselile lui Funeriu, uitand ca omul poate gandeste in 2 limbi simultan si ca este posibil sa se mai si incurce. Au ajuns sa caute greseli in CV (servici in loc de serviciu). Mai draga, daca vreti sa gasiti probleme in CV-ul lui Funeriu, atunci uitati-va la anii de gratie 1989-1990. Sau daca asta e prea grea si nu da bine pentru urmasii politbiro, atunci vedeti daca intr-adevar a fost conferentiar la College de France, caci Attaché Temporaire d’Enseignement et de Recherche inseamna cu totul altceva. Si daca asta nu e suficienta, dragilor din opozitie, comentati proba de oportunism a acestui pseudo-manager in ale cercetarii, educatiunii et al. Sa va ajut: Funeriu era in America, platit de bani japonezi. Dupa ce a stat 6 luni pe yeni, japonezii ii sugereaza ca e timpul sa le viziteze insulele. Iar al nostru romanas descurcaret se duce la seful lui (american) si il intreaba: “sa ma duc?”.
Cum adica sa nu te duci la aia care platesc sa faci tu plaja in San Diego? Mananci banii altora stand in La Jolla, stiu!, loc frumos – este si un golf plin de rechini si cand e vorba de push to shove incepi datul din buric.
Reactiile puterii: prima a fost chiar a acestui nazdravan care vrea sa ramana in Istorie. Funeriu declara victorie si “razbunarea” cadrelor didactice. De acum cadrele didactice au demnitate. Wrong! Sa i se spuna acestui ministru ca orice cadru didactic cu cea mai mica masura de demnitate si respect pentru meseria sa s-a simtit umilit. De la show-ul de forta, la cele 11 judete pasuite, la scorul (real) jalnic al copiilor sai. Pentru ca orice cadru didactic adevarat isi stie si isi iubeste elevii, desi poate aparent e scorpia in persoana. Orice dascal se ataseaza de elevii/studentii sai si pune mult din sufletul sau in educarea acelor “loaze”. Copiii aceia cresc sub ochii tai. De piatra sa fii si tot te atasezi de ei.
Si ca tot suntem aici: cei care tipa acum sus si tare cu orientarea invatamantului inspre piata, chestie strigata si in Legea Invatamantului nu cred ca au predat prea mult. Invatamantul, respectiv scoala formeaza un copil si nu este cea care trebuie sa ii dea neaparat o meserie acestuia. Da, exista latura practica, dar scoala trebuie sa te pregateasca pentru lume, pentru realitate, pentru a face fata acesteia. Prin ce? Prin acea sedimentare care trebuie sa se petreaca din clasa I pana in a XII-a (reducerea invatamantului la 10 clase a fost de fapt o mare greseala pt. Romania si un prim pas inspre feudalizarea sa de facto). Nu conteaza atat de mult detaliile invatarii, cat metoda de invatare, deprinderea unor comportamente, pe scurt educatie. Chestie pe care au distrus-o toti ministrii Educatiei.
Mai parsive sunt reactiile celor direct si indirect afiliati cu Puterea, ca de exemplu Miclea (elevilor le va fi frica de acum incolo – asa inveti un elev de 17-18 ani, prin grilajul electrificat?; sa ne obisnuim cu faptul ca emigratia seaca Romania, cu alte cuvinte – carati-va!, ce mai asteptati? valea! sistemul e bine facut), sau personaje din esalonul III, ce ne sugereaza zambitor si francofil si evident la pers I, cat de frumos e in Franta, unde fiecare isi stie locul. O absolventa mai inceata (cel putin 7 ani de doctorat dupa nu stiu cate masterate sforaitoare prin romanica) isi permite sa dea lectii despre “rolul social” si alte parascovenii (ah, modelul francez, sunteti umezi de emotie, da?), uitand sa spuna ca Franta are unul din cele mai inchistate sisteme, ca Sarkozy a fost ales presedinte tocmai ca a promis ca il va desteleni (nu a reusit), ca trebuie sa faci niste abuzuri imense ca sa fii dat afara de la vreun job de stat (cititi-l pe Houllebecq, cei cu pretentii culturale, daca nu ma credeti), ca amaratii din ghetourile maghrebiene nu au nicio sansa (isi stiu locul, nu-i asa? si daca fac gura ii si batem un pic) etc., etc.
Numai ca si romanilor le place chestia asta “stati la locurile voastre”, la predestinare, dar tot ei uita ca Romania nu are un central la fel de puternic ca cel francez, nu are politica neo-coloniala, nu are influx serios de imigranti si mai mult, nu are nimic dintr-un stat/natiune (un amanunt des uitat la francezi) cu multe secole de experienta.
Si romanii mai uita ca jocurile sunt facute. Uitati-va cum se numesc aparatcicii din esaloanele II-III si va lamuriti.
Sa nu uit pe strigatoristii de serviciu, precum unul de la Hotnews, Vlaston pe nume, un fel de Suciu al PDL. Intotdeauna judiciosi si asa-zis neutri, niste naivi, daca nu mai rau. Nici CTP-ul nu a fost prea departe in acest episod. Pacat ca nu s-a imbracat in trening.
Blogonia: foarte putine posturi au fost gandite. Evident, toti s-au grabit sa scrie fara sa cunoasca nimic. Unii au folosit acest subiect pentru atragerea de muste, altii, de la inaltimea pozitiei lor au decretat sforaitor ca nu oricine e facut sa treaca Bac-ul (de profunditas), iar altii, de asteptat, nu au scapat ocazia de a da o limbuta celor de la Putere, cine stie…poate ca daca scriu ca sunt fani Funeriu pe motiv ca acesta a legat masteratele de invatamantul superior (fals!, in Legea Invatamantului scrie altceva) vor fi cooptati in comitete si comitii. Un restaurant mai bun eventual…
De mentionat ar fi postul lui @abbadon despre izmenelile CTP-ului. Care azi a hotarat sa isi planga de mila, cat de rea e lumea, mai ales fostii prieteni.
Efectele: pe termen scurt, acestea sunt benefice. Ceea ce se stia s-a pus acum pe tapet si cu emfaza. Cu alte cuvinte, cred ca Funeriu a facut bine.
Posibil ca acest procent scazut (desi toamna ne poate rezerva niste surprize, deja un rector din Timisoara a vorbit voalat despre asa ceva) sa sece un pic din pusculitele numite facultati, de fapt adevarate retele si pepiniere de coruptie, ca tot vin alegerile…De aici si o posibila santajare pe dupa perdele a PSD-ului si PNL-ului, acestia fiind unii din marii beneficiari ai vacilor de muls numite facultati particulare.
Tot pe termen scurt, vad o crestere serioasa a meditatiilor in vara aceasta.
Pe termen mediu si lung, tinand cont de Romania, cred ca va ramane doar un show de forta, folosibil in scopuri electorale. Mai mult, cei de la Critic Atac leaga acest act de alte legi interesante. In plus, Romania nu are nevoie acum, dupa mine, numai de forta, ci mai ales de re-educarea elevilor si studentilor, de restabilirea prestigiului corpului profesoral. Dar asta tine de alt post.
Ce s-a uitat: in afara de cei 20% care pur si simplu au renuntat sa mai invete – un procent serios pentru o tara in scadere de populatie, am remarcat o tacere remarcabila vizavi de scolile particulare si cele asa-zis confesionale, care, da!, dintr-un buget de 2% si un pic din PIB, vor fi sprijinite. La fel, foarte putini au adresat problema popimii in scoli si licee. Vedeti mai sus efectele. Si iarasi tacere cu o singura exceptie (Critic Atac), despre cele 1000 de scoli ce vor fi inchise. Ce motiv mai bun decat niste rezultate dezastruoase la Bac?
La fel, liniste despre reabilitarea cu adevarat a profesorilor – fara restabilirea pozitiei lor sociale si a prestigiului pe care ar trebui sa il aiba, nimic nu se va intampla.
In sumar: gestul lui Funeriu, desi bun, il vad numai intr-un context politic mai larg care se prelungeste in 2012-2013 si care poate trebuie legat de alte acte legislative si mai ales de cel de recastigare a votantilor de catre PDL. Lui Funeriu putin ii pasa de elevi si de profesori. Interviul de la B1TV este paradigmatic pentru cum gandeste si cum se comporta. E o liniste aproape totala despre ce se va face de acum incolo, cum se va reabilita invatamantul preuniversitar. Tacere asurzitoare asupra scolilor particulare si celor confesionale.
In balamucul aparent romanesc este de fapt destula ordine, care se poate rezuma la “stati la locurile voastre”. Sper sa nu ajungem din nou la situatia ca scolile bisericesti sa alfabetizeze pe romani.
