Sic transit…

Adrian Marino a publicat o carte la cinci ani dupa moartea sa, la Polirom. Aceasta i-a fost dorinta. O carte care, cf. EvZ, va arunca in aer lumea culturala romaneasca.

Eu ma indoiesc ca aceasta carte chiar va avea un astfel de efect, atat de necesar. Baietii sunt bine blindati la capitolul ignorare, mutarea discutiei, insultei si tararii in derizoriu.

Totusi, cred ca aceasta carte trebuie citita. Asadar, va rog: poate sa imi trimita cineva aceasta carte?
Decontul, masa si dansul vor fi la Bamboo. Sau unde vreti voi.
Multumesc.

Yours truly etc., etc., esq.

Tags: carti, ceasloave, culturalnicii, lucruri de citit, mioritia, popcult, Viata bate filmul

Din ciclul: cititorii intreaba, elful raspunde

Azi, despre intrebarile lui prostoevski, cititor constiincios al aberatiilor de pe aceasta foaie.

durerea mea este: n-a putut ze brain sa conceapa ceva mai tare decat limbajul? iar raspunsul meu este: n-a putut, deocamdata. iar intrebarea mea este: in aceasta realitate conditionata de limbaj, cum incearca el micutul sa repare acest glitch despre care isi da seama siesi prin intermediul numitelor “tulburari psihotice”, pe care dl. stanislav grof ne indeamna sa le acceptam ca pe etape ale unei “evolutii”? iar urmatoarea intrebare este: daca micutul evolueaza, cum se desfasoara aceasta evolutie? ne-o poate descrie? mai bine, si-o poate descrie micutul lui insusi? pe sine se. si daca evolutia are loc, cine da seama de ea, inregistreaza cineva ceva? sau toata lumea e pe blog?

Raspunsurile elfului, intr-o ordine aleatoare:

Draga prostoevski,

1. Presupun ca “micutul” este creierul. Caci o sursa de confuzie este “micul-creier”, cerebelul adica, de obicei inclus structural si functional in creier. Daca da, atunci prima problema este cea de delimitare: stim unde incepe micutul, dar este destul de arbitrar unde se termina. Caci nuclei din creieri se continua in maduva spinarii. Si daca este sa vorbim functional, se vorbeste de obicei despre un “sistem nervos central” (CNS), care include atat “micutul” cat si maduva spinarii. A doua problema este ca nervii au origini/terminatii in CNS, dar ei fac parte si din sistemul nervos periferic. Micutul nu proceseaza nimic fara acesti nervi. Taie nervul optic si omul nu va mai vedea – ever! Taie tractul olfactiv si la revedere miros.
Invers, micutul nu va misca nici macar the pinkie fara cortico-spinal tract (de ex.).
Dar exemplul cel mai puternic este cel al nervului vag: pleaca din creier (output component), inerveaza organele interne si ajunge inapoi in creier (componenta senzoriala viscerala).
Asadar, “micutul” este de fapt “mare”, la fel de mare cat este si individul. Functional, vorbind, acest lucru este f. important, desi este de obicei neglijat.

2. Afirmi ca ze brain nu a putut sa conceapa ceva mai tare decat limbajul. Nu inteleg ce inseamna “tare” in acest context. Cel mai evoluat – fata de ce Sau fiind baza a orice ce este uman? Fara aceste preliminare si necesare clarificari nu am cum sa raspund mai departe. Aici cred ca este si locul unde trebuie sa mentionez ca tarlaua mea (my sandbox) nu este in psihologie/psihiatrie.

3. Problema evolutiei este una f. grea. Ce inseamna evolutie in contextul creierului uman? Poti face o analiza cladistica a creierilor de acum 100, 1000, 10.000, 100.000 de ani? Poti afirma ca un tip de neuroni a existat la Cro-Magnoni si nu la Neandertali? Poti spune ca un fascicul mai mult sau mai putin important a disparut acum 10.000 de ani, sau a aparut odata cu hieroglifele? O analiza serioasa nu cred ca inca este posibila, pentru ca acest creier nu este o structura rigida, precum osul, ca sa reziste la ploaie. Ci este un ceva mushy-mushy, care e papat repede-repede de proteaze, amibe si alti viermi.

4. Da, cam toti sunt pe bloguri. Daca unul ca Alain de Botton s-a apucat sa twittereasca despre privit insistent la maini, articulatii si degete, atunci, da!, cam toti sunt pe bloguri.
Din fericire mai exista o sansa cu multimea tacuta a bio-curatorilor, care au grija de baze de date imense, ca acestea sa fie complete si exacte. Aceste furnici strang incet-incet date, care se transforma (si mai incet) in cunostinte (knowledge), care dupa aceea poate se vor transforma in modele si teorii, care vor trebui testate cu (alte) date.
Asadar, pacienta si virtute, stimate prostoevski, poate peste 100 de ani cineva se va incumeta sa raspunda.

Yours truly etc., etc., esq.

Tags: filosofeme, neurostuff, politichii, raspundem cititorilor, suntem mai destepti decat credem, Viata bate filmul

Sunt un urat…

..si un rau. Si un saltimbat smintit. Caci de cateva zile incoace, gura nu mai imi tace. Si l-am chinuit pe frumosul la trup si luptatorul als, care acum este in zen, spre o liniste si pace personala.

Cam asa arata sistemul gnostic suciu-lesque a.k.a. strungul cu tastatura, economistul scriitor. Si invers.
Cei buni si frumosi (la trup), strans legati (cu franghia) in jurul maestrului za(ls)-zenist se lupta cu fortele raului, aia urati si rai si cu harci scarboase.

Dar sa citim din operele maestrului zen-opa!-lin:

asa k – ce le doresc eu ipokimenilor dp blogu ALA:
* lui hulliganoglu = sa ajunga ‘intr-o camera de azil desenata cu steme si genealogii fanteziste.’ – cum zicea ‘omul de bine’… (oops! my guess is he’s IN it already!)
* elfului = sa-l puna la pamint (or under) sindromul maniaco-depresiv de care sufera (acum e in faza maniacala, clar!)
* lu gg = sa se fereasca (sau nu) de accidente – ea & familia ei (fiu stiu k are, nu stiu dk mai are si sot…winking; cum ziceam mai sus, dorintele mele have a way of becoming reality

e-lful: caz tipic de maniaco-depresie; in faza maniacala posteaza mult, prolix & redundant, devine sfatos, trimite informatii gratuit/utile sau – efect al aceleiasi hiperactivitati – proiecteaza secrete (dar de el stiute!) conspiratii trans-nationale avindu-l in centrul ‘retelei’ pe ‘boierul mintii’ plesu si, la extremitatea ei (argentiniana), pe als; sau il banneaza pe als; (sau si una, si alta); in faza melancolica isi inchide, ‘definitiv’, blogul – care va fi redeschis, invariabil, odata ce depresia se va fi incheiat (temporar!)…

1. alex leo serban, on December 18th, 2008 at 13:11 Said:
turnator ordinar!
mi-e si greata sa-ti mai vad (pseudo)numele labartat pe bloguri, produs al ceausismului ce esti – puah
mori dracu!

2. alex leo serban, on December 18th, 2008 at 13:29 Said:
esti o infectitudine penala, stai cu ochii pe postarile mele ca pe butelir – dc puii mei nu dormi, ca acolo la voi e toiu noptii?? aha, mori sa stii ce am mai scris?! iti faci norma de bale & de clampanit pe taste? cit de luzar poti fi! n-ai nimic – nici cariera, nici viata personala, stai ca bou pe net de dimineata pina seara doar-doar oi aparea EU ca sa-ti faci numaru tau penibil de ‘anonimul care-l face din vorbe virtuale pe als’! nu esti decit un ghem de resentimente fata de ORICE e valoare in tara asta – pe mine ma rastalmacesti cu spume, pe plesu il ‘talmacesti’ cum te duce capu tau sec in care wikipedia iti patineaza pe creier – in fond si la urma urmelor tu nu existi DECIT prin raportare la NOI, jalnicule!

3. als, on December 13th, 2008 at 07:58 Said:
DE CE RIDE, MAH, DACA SINT ADEVARATE?? HUH?
te crezi mare scula pe bascula, da nu iesti decit un nimenea-n drum care cirteste ca baba pe ulita, cu basmaua-n gura, ca uite cine trece
[...]
ps in faza cu cancerul nu era ‘jump to conclusions’, era ‘decit’ wishful thinking… :)

(de la Stefan)

Cum ziceam, sunt un urit, unul cu harca scarboasa. Asa este, totul este adevarat. Dar sa stiti ca vreau sa ma schimb! Asa ca maine ma voi duce la o clinica de chirurgie estetica din Beverly Hills.

Voi ce spuneti? Ce parte a trupului ne-frumos sa imi imbunatatesc? Nasul, fruntea, pometii, gura, urechile, partial, total? Pe unde sa adaug tesuturi grase si de unde sa elimin? Ma gandeam si la niste siliconice. Pe unde credeti ca ar trebui adaugate, ce locuri ar trebui imbunatatite-evidentiate-umplute, in afara de harca aia scarboasa?

Tags: aberatii, blegosphera, culturalnicii, de la altii, globonia, Hannibal ante portas, it's a mad mad world, porcarii, suntem mai destepti decat credem

2 carlani din tartasesti

Update: si totusi Leo este salvabil (va rog, aprindeti o lumanare pt. el). Caci zice:
[...] si, da, sint f calm – pt k STIU k, in the long run, I win, they lose. as always happy
dar, pt k dorintele mele sa devina realitate, tbuie sa fiu intr-o stare zen… which i’m working on: time is on my side winking.

In traducere leonellica, domnul recunoaste (finally!) ca aceasta runda a fost pierduta. Si da, sunt de acord cu el, vor fi si altele. Pana atunci, chapeau!, primul pas spre mantuire, recunoasterea starii de fapt, a fost facut. Succes cu (za)-zenul!

Ca cei doi, Lumina Peristaltica si DOMNUL Robotel, sunt cei mai prosti din globonia e deja fapt confirmat statistic. Dar nu ma asteptam sa fie atat de loviti de soarta incat sa se repeada la o nada intinsa, mai ceva ca niste carlani ademeniti cu o chifla muiata in lapte.

Dar despre ce este vorba: subit si dintr-o data, apare o pagina pe Wikipedia despre un anume Malachie mulliganoglu, numit si Stab Petre (anagrama a lui Vlad Tepes, morons!, to stab = impale) Stamate, care ar fi urmat nu stiu ce grup Scolar din… Tartasesti (unde se stie ce patesti), judetul Dambovita.

Douajde sabii se da lovit si tipa dramatic “abuz” pe blogu-i si spune ca “gata, l-au invins” – mai ai un pic si crezi ca incepe sa planga. Cei 2 claponi incep sa se hahaie (sa nu cumva sa indrazniti sa schimbati ceva, am totul salvat), fara sa observe alte hinturi in aceeasi pagina Wiki, precum “16 iunie”, “cuibul de licurici” – care se refera la “A nest of fireflies”, reviste care nu exista etc.

De acum incolo circul devine total: M.M. continua sa tipe abuz pe blogu-i, globonia rade de carlanii care tocmai au descoperit sensul vietii, iar moronii nostri de serviciu hihilesc senil ca l-au “dibuit”. Ca sa fie si trifecta, pe blogul moronilor apare un “securist” care, chipurile, l-ar da in “gat” pe Stamate. Numai ca, din intamplare, anumite mesaje ajungeau si la DOMNUL Suciu si in inboxul unora si altora, in acelasi minut.

Cireasa este servita, evident!, de al nostru ciripoi, care zice cam asa (inca o data, totul e salvat, asa ca nu are sens sa stergeti ceva): “dle ‘om de bine’,
nu-mi spuneti nimic surprinzator: am banuit TOT TIMPUL k dili/mulli are ASTFEL de inclinatii! transpar – fara voia lui, fireste – intr-un mod care nu lasa nici umbra unui dubiu winking
cit dspr ’sentimentele’ sale – va asigur k sint ultimul lucru la care sa ma gindesc happy
ps nici vba dspr ‘batjocorire’! insul este prea marunt, iar ego-ul meu mult prea mare pt a fi zgiriat de orice zeflemea de bodega; portretul pe care il faceti lumii in care salasluieste aceasta jivina (cu ‘dorici’ platitoare de bauturi pt ‘poeti’ neintelesi & famelici) este suficient de dezolant & de sordid pt k circumferinta ACELEI lumi sa nu intersecteze niciodata lumea MEA.

Dragule, acel om de bine = cu cel care a facut pagina wiki = …
“Ai banuit TOT TIMPUL” este in mintea a ta si numai a ta. Restul LUMII rade de tine. Dar asa este, egoul tau este prea mare ca sa vezi ca toata globonia rade in hohote de tine si de economistul literar.
Iti sugerez sa iti schimbi cariera, vezi ca iar i-a crescut ekonomistului pamatuful din urechi. Si spune-i sa isi mai schimbe sosetele.

Dar un lucru bun tot s-a intamplat: localitatea Tartasesti a devenit celebra in globonia, gratie celor doi carlani trairisti (1 e triestean si celalalt e tractorist).

Asadar, aceasta a fost distractia pe ziua de 29 ianuarie 2010.

Cat & mouse

Saptamana de ploi continue s-a sfarsit, aerul este rece si cristalin, cerul cerulean, muntii acoperiti de zapada, asa ca e timpul to go back to the old paradigm: rodriguez, viper room, kitsch and being goofy.

A preview for all of ya! – Nikki & Rich. A, da, si asta.

Later edit: muzichia (absolut tembela) a lui Nikki o puteti gasi in streamul asta, de la minutul 54:35 incolo.

Tags: day to day in elei, it's a mad mad world, muzichii, tampenii

The most wanted man

Update: dupa cum spuneam intr-un comentariu, realitatea e de obicei foarte simpla si previzibila. “mar” din “Aldomar” vine de la fiul cuplului esoteric, Marius. Editura Aldomar o gasiti pe web, unde drept contact are si un email cu numele lui “pater familias”, radiestezistul sef.

***

Cel mai important om din Romania la ora aceasta nu este nici Traian Basescu, nici Mircea Geoana, nici Ion Iliescu, nici chiar Alex Leo Serban. Ci este…domnul Aliodor Manolea, identificat de doamna Mihaela Geoana ca fiind cel vinovat de atacurile energetice impotriva sotului sau.

Domnul Manolea (presupun ca este cel din stanga in poza copertii unei carti foarte importante despre viata, lume si in general) este “psiholog, specialist în psihoenergetic?, biosinergetic? ?i programare neurolingvistic?”.  Mai este “inginer, doctor in stiinte complementare, autor de manuale“, ca sa fie masa bogata. Unde se face doctoratul asta in “stiinte complementare”, ca sunt si eu interesat.

Dar sa revenim. Domnul Manolea are si cateva carti publicate, toate foarte importante:

- Energetica subtila a fiintei umane, Ed. Aldomar, 1996, autori Doina Elena & Aliodor Manolea;
- Manual de radiestezie, Ed. Aldomar, 1995, 1996, 1997, 1998, autor Aliodor Manolea;
- Paradiagnoza – Manual pentru diagnosticarea energetica folosind radiestezia, Ed. Aldomar, 1998, autori Doina-Elena & Aliodor Manolea
- Perceptii extrasenzoriale – Manual pentru dobandirea si dezvoltarea simturilor subtile, Ed. Aldomar, 1998, autori Doina Elena & Aliodor Manolea
- Feeling – Manual pentru vindecare folosind palmele, Ed. Aldomar, autori Doina Elena & Aliodor Manolea;
- Influenta distala, teoria si practica vindecarii de la distanta, Ed. Aldomar, autori Doina Elena & Aliodor Manolea;
- Aura energetica, manual pentru detectarea si decodificarea aurei energetice a fiintei umane, Ed. Aldomar, autori Doina Elena & Aliodor Manolea

This is too good to be true. Romania nu mai are nevoie de sistem de sanatate, caci il are pe Salvatorul Manolea. Din pacate, sau din fericire, domnul Manolea este prea preocupat momentan cu alte activitati inalte, precum atacarea energetica a dujmanilor lui captain Nemo.

Alo, Spitalul 9, cred ca ati pierdut niste pacienti.

Tags: aberatii, ceasloave, de la altii, globonia, Hannibal ante portas, it's a mad mad world, nu ma luati in serios, panseuri, suntem mai destepti decat credem, tampenii

Suspension of disbelief

Aseara, uitandu-ma la Golden Globes, m-am trezit urland “hell, ya!” cand Avatar al lui James Cameron a luat premiul pentru cel mai bun film. M-am bucurat pentru Cameron si pentru faptul ca presa straina de la Hollywood a luat filmul la propria valoare: aceea de posibila schimbare de paradigma tehnologica in cinematografie.

Am scris suficient de mult despre Avatar (vedeti posturile de mai jos cat si aici) si am urmarit destul de atent reactiile si comentariile unora si altora. Nu am inteles reactia Vaticanului, decat prin prisma “mustei de pe caciula”, caci pana la urma a fost instanta suprema care a permis macelul inimaginabil din America de Sud si Centrala, vreme de sute de ani. Si nu am inteles de ce romanii, cu foarte putine exceptii (Iulia Blaga), trebuie sa faca exercitii de scepticism manierist in fata unei povesti frumos colorate, in 3D.
O reactie de acest gen, “scarba” sceptica coolturala mioritica, este in postul lui CTP de pe 24 decembrie 2009. Pesemne ca asa da bine pe malurile Dambovitei si ale Ialomitei, sa dai din degetele in mod dialectic. Nu vreau sa discut articolul lui CTP, balbele lui si obsesiile cu “salbaticul cel bun”, americanii mancatori de popcorn si bautori de coca-cola. Nici chifla cu “suspension of disbelief”, care nu este a lui si nici a fiului sau, ci a lui Peter Jackson – cititi singuri comentariile unor cititori si comparati ce spune Jackson in prefata (cumparati-o!) cartii, cu ce spun cititorii in decembrie si cu ce scrie CTP.

Doar doua lucruri:

1. CTP-ul nu intelege de ce i-au trebuit lui Cameron 10 ani pentru acest film. Netul este plin de aceeasi explicatie, over and over again: tehnologia. Ideea lui Cameron de a incerca sa faca un astfel de film a venit de la LOTR al lui Jackson, cand l-a vazut pe Gollum. Dar Cameron a vrut sa faca un pas mai mult: a vrut sa filmeze in acelasi timp cu actorii si cu CGI-urile facute deja. Adica, in camera sa noua, el vede ce i-au facut “vrajitorii” de la DEKA – aceeasi firma care a facut animalutele din LOTR. Prima sa incercare de camera 3D a fost in The Abyss. Camera aceea era fixa, era grea, nu putea fi manevrata cu usurinta. A trebuit sa astepte zece ani pentru ca aceasta camera sa ajunga suficient de mica si manevrabila, astfel incat regizorul, sau cel care filmeaza, sa o poata utiliza cum vrea el, in mediul CGI.
E clar acum? A fost nevoie de atata timp pentru a miniaturiza o camera noua de filmare si a avea un CGI performant.

2. Mai este cineva in stare sa se bucure, sa fie macar pentru 2 ore si jumatate copil? Totul, chiar totul?, trebuie sa fie interpretat, sucit, rasucit, pasat cu un dos al palmei ca ‘meh’, fie ca este Sagrada Familia, sau o poveste frumos colorata pe care o vezi numai pentru a o vedea, numai pentru ca exista, numai pentru ca cineva s-a gandit sa amestece o suta de fire de povesti in doua ore si ceva? De ce ne-am mai dus la film atunci? Ca sa avem ce carti, incapabili fiind de fapt sa intelegem mesajul cel mai important al filmului?
It’s a bleeping fairy tale, for god’s sake, not a deep Dogma-95 suicidal bullshit! Nu mai pun ca tenetul unei filosofii si mod de viata care a tinut China in picioare de 2600 de ani, tocmai asta zice: be a child!. Da, stiu, yawn, boring.
Nu inteleg, pur si simplu nu inteleg de ce nu mai suntem capabili sa ne bucuram de niste chestii simple, de niste animalute mai mult sau mai putin fioroase, de niste plante colorate, de o padure cu foarte multe culori.

O singura rugaminte am: daca tot cititi (pe jumatate) fel de fel de chestii pe net, citati-le, ca nu va cade rangul! Pana la urma, e o chestie de bun simt.

Tags: animalute fioroase, Avatar, culturalnicii, globonia, it's a mad mad world, mioritia

Lost in translation

Este un semn bun ca inca gasesc lucruri de care sa ma mir, la care sa casc gura la propriu, lucruri provenind din Romania.
Pare-se ca flacara violeta a lui Hrebe nu a fost suficienta pentru a verifica mirabilul mioritic. Astazi insasi dna Mihaela Geoana a iesit la rampa si a declarat senina ca sotul sau a fost victima unor “atacuri energetice”. Pare-se ca voodoo-ul mioritic de origine slava, promovat de celebri precum Drimer, nenea acela cu “apa structurata – am uitat cum il cheama si creatorii piramidei de la Pitesti (daca nu ma insel, chiar Ilici a fost fan al escrocheriei), nu a disparut.

Asadar, sefa Crucii Rosii (mai este?) Romane este o persoana spirituala. Care crede in cristale, vibratii si alte asemenea parascovenii. Cam mare distanta de la arhitectura, la Cruce Rosie si la voodoo-ul scitic. Cum le poate imbina, sintetiza si acomoda pe toate in acelasi timp si simultan?
Realizati ce frumos ar fi fost la Cotroceni cu o asemenea pereche? Serios acum, Nuti cea mult hulita si cautata pe goagal este monstru de normalitate. Iar Baselu, cu tot penchantul lui spre mini-dictatura, este parfum de gardenii.

Interesante si declaratiile domnului poet-scriitor-ministru Bela, Marko. Mai este cetatean roman, sau nu?

Despre invatamantul universitar mai incolo.

Tags: aberatii, Hannibal ante portas, it's a mad mad world, mioritia, politichii, romania, tampenii

Mini-zeii globoniei si alte aberatii

Update: Lumina de sfarsitul lumii (sau al drumului Damascului peristaltic), nu mai imi testa globul de la toate proxy-urile telefonicei de Argentina (cu 11 ai reusit sa intri, ai 170 de incercari de intrare in 15 zile – oare ce zice asta despre tine?), ca incep sa ma plictisesc. Acum ti-am inchis si un nod care vine din Bahia Blanca. Dar stai pe aproape, ca daca tot e sa te nemuresc, o voi face by the book.

Si se ridica la lupta dreapta prietenul nostru comun, cel invocat de personalitatile Globoniei, cum de-am indraznit sa il bannez? Pe EL, glumetul, saltaretul din revista in emisfera, EL, care scrie cu atata sensibilitate despre mormintele Racletei!

EL, care in mila-i infinita, m-a ajutat sa imi vad adevarata fata, ceea de psihopat si de “conspirativist”. EL, care nu are nevoie de niciun criteriu ca sa ia niste bani pentru a scrie mai-mult-de-o-teza. EL, care preda fara avea nevoie de niciun alt criteriu decat acela ca exista.

Cum am indraznit eu-ignarul sa ii spun sa ISI tina rangul, ca apoi sa IL trimit la plimbare, la soare, la mare, la jungla; nu poti fi decat “ciclotimic big time”. Pentru ca EL este doctor si in ale sufletului dar si ale mintii (pierdute).

Iar EL, giucausul globoniei, poposi in marinimia-i pe globul Celuilalt, omul de vasta cultura, tiitor de flori in glastra, admirator constant al pozelor cu “gagici”, dar avand gusturi adecvate zilei de azi (“are fundul mare”). Si precum Odin si Loki, EI, ancorele globoniei, se ajutara sincronic si sincretic. Si reciproc se intarira: yours truly nu trebuia sa plece pana in Lumea Noua sa se vada cat de idiot este si mai ales cat de las (care) este si iarasi yours truly sufera de “bipolara” (si urmeaza criteriile, unul dupa altul, manual de psihiatrie, ce mai!).

La care a trebuit sa ma rusinez si sa plec capul. Umorul fin si bine temperat, cultura de Weimar, dar si exactitatea stiintific-sufleteasca nu pot decat sa te ajute, sa iti regasesti locul in lume.
Si rusinat ma gandesc ca poate ar trebui sa imi cer scuze in person Celuilalt pentru idiotenia si lasitatea mea. Si sa ma caiesc in fata Celuilalt-celuilalt, adica LUI, mancatorul de suflete in deriva pe paine, zgarciul cu Logos rupt din Toth si Corb. Ma vor ierta, oare?

Dar pana la cairea mea definitiva, pana la aprinderea lumanarilor, ma minunez cand a EL avut timp sa aprofundeze meandrele sufletului in suferinta. Ipostaziere a Empatiei Ceresti, lumineaza-ma! In mod sigur ca ai urmat scoli inalte de psihiatrie, si despre tine vorbeste Jung in Caietul sau Rosu.

Si pana la cairea noastra la 3 batai de gong de miezul noptii, va recomand o eprubeta de sonete inchinate LOR + citate alese. Heruvimii se vor opri din cantat, iar serafimii LE vor declara credinta vesnica.

Cu alte cuvinte, scumpicilor, daca vreti sa vedeti up close & personal cat de idiot si las sunt, se rezolva. Si de sunteti atat de buni in stantari medicale, atunci poate ne spuneti si noua cu cine v-ati facut studiile de specialitate.

Tags: aberatii, blegosfera, culturalnicii, globonia, nu ma luati in serios, porcarii, tampenii

Lhasa

I had a dream last night
A fish on land
Gasping for breath

De pe ultimul album al ei, Lhasa (2009): A  fish on land.

Tags: day to day in elei, it's a mad mad world, muzichii

Va multumesc domnilor

Once upon a time, termenul de “dascal” impunea respect. Astazi, acest termen trezeste mila, in cel mai bun caz.
Once upon a time, dascalii aveau un cuvant de spus si erau luati in seama. Astazi, dascalii stau la coada sa prinda un piscot aruncat in bataie de joc de catre un primar sau altul, dupa cum vedeti in poza din dreapta (Ontanu, in 2008, dand profesorilor “o masa” la Bamboo).
Profesorii pre-universitari au ajuns bataie de joc din toate punctele de vedere: sunt fara putere concreta, sunt la mana sindicatelor si guvernelor, au salarii ridicole, sunt cheauniti de schimbarile de peste noapte din programele scolare si de manualele “alternative”, intind mana la “atentii” numai ca loazele unuia sau altuia sa treaca anul, sau o materie mai complicata decat versurile unei manea.
Prea putini din rank-and-file-ul profesoral mai predau cum trebuie si impun respectul minim din partea elevilor si parintilor.

Iar noul guvern, propus de Presedintele ales democratic si votat de Parlamentul la fel de democratic, s-a gandit ca e nevoie de ordine in habauceala invatamantului, asa ca a emis o Ordonanta de Urgenta, prin care fix 15000 de posturi de profesori vor fi eliminate. Noul ministru al Educatiei, Funeriu, nu a avut curajul sa spuna ca aceasta masura este scoasa din burta si e pompiereasca, numai pentru ca bugetul sa fie “in limite” pentru a treia transa a banilor FMI. Domnul cercetator Funeriu si-a inceput fulminant cariera guvernamentala: o semnatura si cateva declaratii sforaitoare.
In schimb, Basescu, aratand astfel ca el este seful (the big cheese), a declarat ca “scolile vor fi comasate, suplinitorii si pensionarii vor fi „eliminati”, iar numarul materiilor anuale de studiu va fi înjumatatit, de la 13-14, câte sunt în prezent, la maximum 6-7.”
Mai mult, domnul profesor Miclea intareste declaratia sefului prin “se va face o rearanjare: Peste hotare exista materia numita stiinte, ce cuprinde fizica, chimie si biologie, domenii care interactioneaza. Asta se poate face si la noi“.

Dupa ce am citit articolul din EvZ, m-am uitat un pic pe sistemul de invatamant preuniversitar german. Pagina de pe Wikipedia este foarte buna, pentru ca da niste modele de saptamani de invatamant la diverse clase (mijlocul paginii). In primul rand, “stiintele” nu sunt deloc comasate, ci lasate asa cum este natural sa fie. In al doilea rand exista clase de latina. Sistemul primar de invatamant german poate fi citit aici. Ce este important (pagina 94, paragraful 4.9.2): numarul de ore incepe cu 20/22 pe saptamana, ca sa creasca la 27 in ultimul an.
Si mai interesant este sistemul secundar de invatamant german: gruparea de care vorbeste Miclea este doar un fel de short-name pentru un grup de materii, care sunt predate separat. Numarul de ore creste fata de cel primar, la 32 de ore. Apare a doua limba straina, apare si greaca clasica, impreuna cu latina (depinde de tipul de scoala, evident). Deci, nicidecum nu este vorba de comasare a materiilor de invatamant, nicidecum nu este vorba de reducerea numarului de discipline la 6-7, ci este de fapt invers: diversificare, pregatire cat mai comprehensiva pentru all sorts of walks of life. Iar predarea limbilor clasice inseamna, printre altele, rigurozitate in gandire si cultura in sensul cel mai bun al cuvantului.
Si ca sa fiti lamuriti cam cum stau lucrurile in lume: uitati-va pe acest tabel si numarati cate discipline sunt. “Stiintele” (cf. Miclea) sunt doar of umbrela a 3 materii distincte si ne-comasate – cel putin in Germania.

Sa recapitulam, asadar: in Germania sunt cel putin 14-15 materii de invatamant gimnazial, in Romania se vrea reducerea la 6-7. In Germania se studiaza doua limbi clasice, in Romania asa ceva nu mai exista, decat poate la “popi”. In Germania, numarul de ore este de pana la 32 pe saptamana, in Romania, cu 6-7 materii, vom ajunge la maxim 21 de ore in gimnaziu.
Deci, per ansamblu, lucrurile vor fi cel putin la jumatate fata de ce se intampla in Germania, copiii romani vor avea un handicap de cel putin 2:1 fata de nemti. La care adaug sila profesorilor, spagile pentru notele de trecere, bulibaseala de la examene si din manuale. Per total, nu cred ca exagerez cand scriu ca handicapul real va fi de 3:1.

De ce se face acest lucru? Pentru ca tara are nevoie de voi, sa fiti in continuare de sacrificiu. Bugetul trebuie sa treaca de FMI, iar invatamantul este cel mai “cuminte” din punct de vedere al protestelor si mai ales al efectelor acestora. Ce pot face profesorii? Greva?, asa, si? Pe guvernanti nu ii afecteaza de fapt.

Ce implicatii are acest pachet de masuri? Pe scurt: iobagizarea Romaniei, exact ce spunea Karnoouh. O scoala publica in genunchi, unde se preda mai putin decat minimul, cu un corp profesoral demoralizat si saracit, va produce numai masa de manevra. Oameni care nu vor gandi, care abia vor fi in stare sa citeasca ziare precum Libertatea. In acelasi timp, scolile particulare se vor scumpi si vor oferi un curriculum decent, iar absolventii acestui sistem vor constitui “crema” de maine. Elitele.
Asadar, pe scurt: pe de o parte o masa uriasa de manevra, neinstare sa gandeasca, iar de partea cealalta asa-zisele “elite”. Medievalizarea Romaniei in secolul XXI.

Nu imi ramane decat sa va multumesc domnilor profesori Funeriu si Miclea. Si domnului presedinte Basescu. Pentru patriotismul si viziunea dumneavoastra.

Tags: Hannibal ante portas, insomnii, lucruri de citit, mioritia, politichii, porcarii, suntem mai destepti decat credem

Avatar – the promise

[...] occasionally, a movie comes along that takes us by the scruff of the neck and propels us…

Cuvintele de mai sus nu au fost scrise de un wannabe critic, ci de Peter Jackson, in prefata sa la The Art of Avatar. Suntem toti mai mult sau mai putin de acord ca povestea filmului nu este cea mai buna posibil. Si mai suntem de acord, iarasi mai mult sau mai putin, ca filmul este uimitor din punct de vedere vizual si din cel al impactului direct asupra psihicului spectatorului.

Al treilea lucru cu care suntem (mai mult sau mai putin) de acord este cel al impactului in viitor. Cel putin pentru mine acesta este lucrul cel mai important: Avatar este rezultatul colaborarii dintre camera de filmare si CGI. Filmul imprumuta mult din tehnologia folosita in realitatile virtuale si la randul sau forteaza atat pe cei de pe platourile de filmare cat si pe cei asezati 24/7 pe scaune ergonomice in fata ecranelor computerelor sa gandeasca altfel, sa colaboreze. Cele doua paradigme, cinematografia si computerele, tind astfel sa devina un singur lucru, iar rezultatele posibile sunt extraordinare.

Ganditi-va numai la filme cu subiect, facute cu aceasta noua tehnologie. Ganditi-va la realitati virtuale 3D la indemana oricui, prin computer. Practic, Metaverse-ul lui Stephenson este dupa colt. Si nu numai pentru jocuri sau socializare, ci pentru a fi.
Dar sa nu ne infierbantam prea tare, deocamdata, si sa ne gandim ce filme ar putea fi (re)facute cu aceasta noua tehnologie.

Yours truly, evident, s-a gandit la LOTR. Un nou LOTR, acum 3D, cu aceeasi firma pentru CGI (Weka). Si daca se poate, cu aceeasi actrita in rolul lui Arwen dar cu alt actor in rolul lui “Stefan cel Mare” (Theoden).

Un alt film la care m-am gandit este Snow Crash (makes sense, doesn’t it?). Si altul ar fi Diamond Age, care se pare ca va fi facut de Syfy channel.

Si in mod sigur ca fiecare din noi are alte idei, despre ce alte filme ar trebui (re)facute cu tehnologia lui Cameron – poate nu ar fi rau sa le insiram drept comentarii ale acestui post.
Care post este ultimul despre filmul Avatar.

Tags: aberatii, Avatar, day to day in elei, de la altii, filme, panseuri, suntem mai destepti decat credem, tampenii

20 de ani

Doua decade “arse” mai mult sau mai putin ecologic. Rezultatul: o tara subdezvoltata, fara putere externa, buna pentru manopera sa de calitate si extrem de ieftina…(Claude Karnoouh). Anul trecut, cand am spus ceva asemanator unui conclav cultural de doamne, domnisoare si domni bine, acestia se uitau la mine ca la nebun. In fine, o fi fost limbajul, caci am folosit termeni de genul “matrix”, “vaci”, “muls”.
Dupa o generatie, in continuare o tara fracturata, dar cu PR, manageri, executive managers, HR, training, teambuilderi, twitteri, ONG-uri si in general cu tinerei fericiti ca lucreaza la “multinationala”. Pe partea cealalta: cocalari si pitzipoance. Noi specii (inca bipede) aparute peste noapte (take this, Darwin!) in mall-urile patriei. Groapa Glina, sectorul 5.
Dar astea sunt prea-bine stiute.

Ce nu stim inca, dupa doua decenii de hiper-supra-para-mega-realism: cine i-a impuscat pe astia, domnule? Lista aceea e numai pentru judetul Constanta, fiecare judet cred ca are lista sa.
Si inca ceva interesant: numarati pe cei impuscati in cap/gat si faceti singuri rapoartele.

Tags: de la altii, Hannibal ante portas, insomnii, it's a mad mad world, lucruri de citit, mioritia, politichii, romania, suntem mai destepti decat credem

Today

The Killers, 1946, photo by Ray Jones.

Tags: day to day in elei, de la altii, popcult

Avatar – greselile

…ca daca nu ar fi, nu s-ar povesti…

Nu vreau ca acest post sa va taie din avantul de a vedea filmul. De asemenea, nu vreau sa fie interpretat ca un fel de PR, negru sau alb. Acest post este scris tocmai pentru ca Avatar este un film memorabil, dar cu prea multe greseli.

Si nu vorbesc despre locurile comune, sau stereotipiile filmului. Si nici despre stancile plutitoare, sau unele peisaje suspect de apropiate de Nagrand in WoW. Ci despre unele greseli stanjenitoare, care slabesc ideea centrala a filmului: metafora Gaia.

Dr. Grace Augustine (Sigourney Weaver) – interesanta optiunea numelui, este un personaj central al filmului. Ea este cea care a construit intregul program “Avatar”, ba chiar a scris un manual de utilizare, citit din scoarta in scoarta de “grunt”-ul Jake Sully. Avatarul sau este versiunea albastra-hot chick-peace corps-cu tricou Stanford a lui Sigourney. Dr. Augustine este de fapt singurul om acceptat de tribul de Na’vi, fiind indragita mai ales de copii (ii invata engleza, sa scrie, partea cu bomboane ori mi-a scapat ori s-a trecut peste). Programul “Avatar”, condus de ea, nu este de ieri-azi, ci are ceva vechime, cel putin 6 ani. Tehnologia de manipulare la distanta a unui avatar (rezultatul combinarii de gene umane si Na’vi) este intr-adevar scifi.

Dealtfel, aceasta tehnologie este prezentata in viteza, in prima parte a fimului. Ideea de baza ar fi aceea de “sincronizare” a creierului uman cu cel al avatarului Na’avi. O echipa numeroasa de “stiintifici” si tehnicieni lucreaza febril in fata unor monitoare destepte, unde vedem patternuri de activare in diverse structuri din creier (am o banuiala de unde provin acele patternuri), replici latrate de genul “activare 25% a amigdalei” sunt aruncate back and forth, crescendo al muzicii, si mai multe imagini cu creieri aprinzandu-se ca brazii de Craciun, ba chiar ni se paseaza rapid o imagine cu neuroni in detaliu, ta-dam!, eroul se trezeste in avatarul sau.
Asadar tehnologia este top-notch, controlul unui avatar de face mai mult sau mai putin neural, Dr. Grace Augustine stie ce e aia amigdala si “retea neuronala”, suntem in 2154!

Prima “lovitura” vine cand Dr. Augustine (in avatarul cu tricoul visiniu) il insoteste pe Sully in jungla (primul lui contact cu realitatea cea frumos colorata) si incepe sa … ia probe. Asa, ca la secolul XIX, cu o penseta si o punguta. Cum faceam noi cand eram pioneri. Si dupa 6 ani de avataruri si studii ale Pandorei, abia acum are revelatia unui sistem neuronal global. La nivelul anului 2154 te-ai fi asteptat ca dupa sase ani de studii intense, macar ceva stil field potentials, sau o retea de electrozi, pusi intre 2-3-x copaci, sa fie ansamblata iar rezultatele sa fie procesate la “centru”. Inca o data, transferul de informatie dintre oameni si avatarurile Na’vi se face pe baza neuronala (controlul la distanta a unui individ albastru si deloc zombie). Si cum spuneam in postul anterior, sistemul periferic al Na’vi, care incepea din “al treilea ochi”, folosea la comunicatie intre acestia si alte animale – acesta constituia baza imblanzirii animalelor salbatice de catre bastinasi.

A doua “lovitura” este locul de studiu al Dr. Augustine – un ceva mai mult decat o rulota, cu doua sau trei “sarcofage” pentru conectarea la avataruri. Si unde Dr. Augustine studiaza in liniste. Niste lamele, la un microscop de doi lei, de acum 20-30 de ani. Adica, toata tehnologia anului 2154 este partial data la o parte, numai pentru a o filma pe Weaver la un microscop. Rezultatele studiilor ei nu apar decat in forma de probe si animalute puse in borcane strategic amplasate – similar cu acele borcane din Aliens.

And the third strike este la inceputul partii cu poc-poc a filmului: inainte de batalie, Dr. Augustine se straduieste sa ii convinga pe cei “rai” (seful militarilor si administratorul intregii menajerii) ca reteaua Pandora (Gaia) “e pe bune”. Ca tocmai a descoperit-o ea si sa o creada pe cuvant.
Adica, vreme de cel putin 6 ani Dr. Augustine nu a vazut ce era in fata ochilor ei, si-a pierdut timpul prin padure luand mostre puse in borcane si s-a uitat la lamele printr-un microscop de muzeu. Asta, inca o data, venind de la cea care a creat avatarurile – vezi mai sus.

Este bine ca paradigma neuronala este picurata in mintile privitorilor. Este bine ca aceasta nu mai este privita ca un fel de voodoo. Este bine ca imagini colorate si rotitoare ale creierului sunt aratate repetat; cine stie, poate Congresul ne va da bani mai multi anul viitor.
Dar nu este la fel de bine ca un film scris pe baza acestei paradigme face atat de mult rabat de la calitate. Pana la urma, este un film scifi ce incepe decent dar se sfarseste in genul “Pocahontas si ai sai”. Si este foarte rau ca ideea “neurostiintele ne vor da raspunsul”, sugerata de-a lungul intregului film, este din ce in ce mai vehiculata. Neurostiintele dau deocamdata date pe banda rulanta, ceva interpretari din cand in cand, iar explicativul apare foarte rar. Nu mai spun ca “new-age”-izarea neurostiintelor, amestecul cu spirite care traiesc obiectiv in retea (in fundal o gasca de Na’avi intoneaza cantece monotone), este chiar daunatoare.

Oricum, Sigourney Weaver se straduieste sa faca acest personaj cat se poate de credibil, tinand cont de calitatea scenariului.

Tags: Avatar, day to day in elei, fantasy, filme, filosofeme, neurostuff, popcult, scifi